EL

Nu e vorba despre EL sau EA, ci despre IPO-ul Electrica. Am subscris la transa de garantate, cu 13.5/actie.

Nu ma astept la o evolutie spectaculoasa, ca doar ce am contabilizat anul trecut o fasaiala de la SNG si SNN retribuite cu dividende destul de mici – dar fiind cea mai trambitata listare, am zis “de ce nu”?

Acum am ramas doar cu “energetice”, 90% din portofoliu si mai joc cateva sute de eur pe structurate – ca sa nu casc de plictiseala.

Investitorii de “micro-retail” cu conturi mai mici de 10 mii, cum e si cazul meu, nu pot visa la randamente mai mari de 7-8% pe an, dar nici dobanda reala negativa oferita de depozite bancare nu mai e o alternativa.

Deci EU am zis Da lui EL. Uau, cum suna…

TVA sau nu TVA?

Se infiinteaza o companie in UE, de preferat intr-o jurisdictie “prietenoasa”, eventual si cu cota mica (16-18% TVA). Acea firma din UE vinde produse in valoare de 1-2-x mil EUR (livrare intracomunitara) firmei tale din RO – pe care o faci eventual pe numele unui muritor de foame, interpus ca administrator.

Nu colectezi TVA, ci taxare inversa (deci nu platesti la stat) pentru acest pseudoimport. Vinzi toate produsele in RO, de preferat la PF si dupa 2 luni inchizi firma iar administratorul e pa-pa, fara adresa, fara nimic.  Asa fac banii baetzii dejtepti (arabi, chinezi, romani, popoare prietene)

Asta e una din schemele “clasice” de frauda TVA. Nu mai spun de produsele aflate in regim de non-transfer, produsele accizabile etc etc.

In tara in care nici un raport scos de o institutie (ANAF, ITM, CASMB , BNR, INSE etc) nu coincide cu altul de la alta, in care nimic nu e centralizat (tin minte cand raportau la TV sute de mii de noi locuri de munca cei de la INSE iar de la ITM nu au confirmat nici 10% din ce gogosi mancau cei de la statistica)- cum naiba sa ii prinda pe cei care sifoneaza anual sute de milioane? Simuleaza si dau amenzi catorva firme ca nu au stampila pe timbru sau lipseste o virgula, mai prind cate unul fara cantar in piata si gata – au starpit evaziunea.

Hm….

 

Randament portofoliu in aprilie: +3.5%

Pentru ca am facut un pas, am decis sa mentin strategia cu Stop Loss si mi-am asumat pierderea de pe SIF1 si SIF3 (-280 de lei). Cred ca nici nu ma mai apropii de SIF-uri pana in vara cand probabil ca vor atinge un lower low.
Am adaugat in portofoliu si putina speculatie de swing pe structuratele cu activ suport DAX. Daca tot baleia DAX-ul frumos cu 2-3% de la o zi la alta, am luat cateva pozitii long in zilele cu semnal de crestere si…am avut dreptate. Ce-i drept, tinta mea de TP de 9-10% pare frumoasa, ajutata de efectul de levier al activului, dar 10% din 100 de eur e un profit “de o saorma”. Insa, vorba evreului:” bun castigul mare, dar nici castigul mic nu omoara”.
Randamentul pe ultima luna: +3.5%. Daca as putea sa am aceasta medie lunara pana la sfarsitul anului, chiar ca m-as bucura dupa cate scaderi au fost in primul trimestru.

Nervozitatea

Cum faci in momentul in care esti plin de nervi? Urli, bati cu pumnul in masa ca esti sef? Tii totul in tine si faci infarct in cativa ani?

Eu de obicei numar pana la 10, inspir adanc si ma gandesc ca peste cativa ani situatia aia o voi si uita, deci nu are rost sa fac circ.

Asta pentru ca in trecut stiu ca la pumni stransi sau aruncati primesti acelasi lucru, la vorbe grele primesti insulte si lucrurile scapa de sub control….iar din pacate stiu ca si baterea in retragere si inghititul in sec aduce doar frustrari si te macina in interior.

Asa ca accept furia, o trec prin plamani si o respir iar dupa ce trece pompa de adrenalina, ma calmez, spun ce am de spus si gata.

Next!

Creditul pentru companii. Pamflet financiar bazat pe intamplari adevarate.

Creditarea firmelor(perioada 2004-2008). Pamflet financiar

Ai o companie cu traditie in domeniile imobiliar, comert, productie, servicii etc. infiintata acum 2-3 ani (de top, asadar). Ai avut cresteri uriase de la un an la altul (de la 2 la 4 angajati, si aia sezonieri) .
Pentru ca nu ai reusit sa obtii fonduri de la UE (caci nu ai vrut sa dai spaga 10 mii de euro la consultantul care stie pe cineva in Minister), te gandesti sa iei un credit de la banca. Gata, e timpul sa o arzi grande, nu te mai ocupi cu zugraveli, acum construiesti un hotel sau o cladire “office” in Pypera.
Faci un buget in Excel (pe un model trimis de fata de la banca, tu doar pui formule si toate trebuie sa fie cu plus 50% de la un an la altul, pe 7-10 ani). Lasa mai, datele din bilant, ca oricum alea nu ii intereseaza pe analistii de la banca, tu pui acolo “proiectii financiare” adevarate, cu EBITDA, DSCR, ROI, Cash-flow etc. Tragi formulele din tabel frumoos, pana la capat si iti iese; DA, poti rambursa creditul de 12 milioane de euro in 7 ani doar din profitul scos de hotelul pe care il vei construi cu banii de la banca.
Si trimiti toate formularele la “doamna de la banca”, te stie om serios, doar ai mai vandut apartamente, ai si garantie (in planul de afaceri ai poze randate frumos, cu proiectul cladirii si masini in parcare, plin de turisti). Suni dupa 2 saptamani si iti spune ca “mai trebuie sa treaca de departamentul de risc si de juridic”.
Doar nu crezi ca-ntreg Aliotmanul sa se-mpiedice de un ….departament? Mergi la “doamna directoare” si la o cafea afli ca ii trebuie mobilata casa din Pypera si i-ar placea si o excursie in Maldive anul asta.
Dar ce, asta-i o problema? Ca doar din atatea milioane, nu se cunoaste. E ca un mic….comision de acordare. Si dupa o luna primesti vestea cea mare, ai primit linia de finantare pe care o poti utiliza pentru fiecare faza de executie a proiectului, prin trageri aprobate de departame….alo, lasa teoria!
Acum esti rechin, printre cei mari! Primul lucru iti iei doua Porsche, unul tu si unul sotia (sau cealalta Doamna). Cum justifici la banca? Pai simplu, faci situatii de lucrari cu prietenii (pardon, acum angajatii tai), stampilata, semnata – cum ca ai executat fundatia cladirii – iar banca iti vireaza 400 de mii de euro, ca doar nu e greu sa citeasca o factura in word si o situatie de lucrari in Excel.
Apoi…mai ai niste bani de dat pe la rude si prieteni, plus ca mai e nevoie de inca o masina pentru bona; da, am scazut si cheltuielile pentru cei din comitetul de aprobare a creditului de la banca (pai…doamna, domnul, Domnul Director cel Mare …costa!). Ai cheltuit déjà 1 milion si nu ai nici autorizatia de construire? Lasa ca mai sunt 11 milioane.
Trec lunile, constructia merge, banii se duc: jumatate in proiectul de hotel, jumatate in diverse alte directii. Mai e putin, in 2008 avem lansarea, déjà am semnat contract pentru afilierea la un lant hotelier international, e aproape de aeroport, hai sa-i facem si un heliport pe terasa, pentru invitatii cu staif.
Lasa-i pe cei de la financiar cu cifrele lor si sedintele in care iti spun ca bugetul nu este respectat, tu te iei dupa ei? Tu esti Patron, ei sunt contabili!
Vine iarna. Anotimpul, dar si iarna economica. S-au terminat banii. Cladirea e “aproape gata”, mai lipsesc ferestrele , mobilierul si echipamentele pentru camera si restaurant. Deci, “aproape” 3 milioane de euro iti mai trebuiesc.
Suni iar pe doamna de la banca, sa iti suplimenteze creditul cu 4 milioane. Cum, nu mai e la sucursala asta? Ah, nu mai lucreaza la banca? Lasa ca stii pe altul la cealalta banca, portocolie. Doar i-ai cumparat si lui un apartament acum 2 ani. Cum, nu te mai cunoaste? Si-a schimbat telefonul?
Concediezi chiar in ajunul Craciunului cei 60 de oameni angajati acum 1 an. Inchizi telefonul ca sa nu te mai sune aia de la biroul de colectari al bancii ca nu ai mai platit de 3 luni ratele (de 150 de mii de euro pe luna). Te uiti pe bugete si nu intelegi: totul era atat de…real! De pozitiv! Da-le naibii, din cash-flow a ramas doar…FLOW.
Te gandesti sa vinzi sandramaua. Sa il ia altii sa faca ceva, doar sa iti plateasca naibii creditul de 12 milioane. Nu vine nimeni. A, ba da!
Te suna executorii bancari si te informeaza ca din 2009 cladirea e a lor. Creditul e al tau. De plata.